Model de subiect – Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice, Admitere, sesiunea iulie 2015

­­­Model de subiect

Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice

Admitere, sesiunea iulie 2015

 

Citiţi textele:

 

(A) Deunăzi, mă aflam în anticamera unui cabinet medical. La un moment dat, pe scaunele de alături, s-au aşezat o doamnă şi fiul ei, un băiat de vreo 7-8 ani. De îndată ce mama i-a scos paltonul, tânărul a extras din buzunar un smartphone şi s-a cufundat, solitar, în utilizarea lui. Nu ştiu exact cum anume se folosea de sofisticatul instrument. Comunica ceva pe „Facebook”? Se angaja în energice jocuri electronice? Fapt e că, din clipa în care a intrat „în dialog” cu telefonul, copilul a apucat pe o orbită cu totul străină de lumea din jur. Privea halucinat, lovit, brusc, de un autism irepresibil, ecranul din mâna lui stângă şi zburda, agil, cu degetele mâinii drepte, pe suprafaţa lui luminoasă. Era „branşat”, dar singur. Nu vorbea cu nimeni (nici cu maică-sa), nu punea întrebări, nu privea în jur, nu vedea oameni şi obiecte, nu percepea nimic din ce se petrecea în preajma lui.

Am văzut din ce în ce mai multe scene asemănătoare în varii locuri publice. Iar protagoniştii nu erau neapărat copii. Am văzut cupluri, aşezate la o masă de cafenea sau pe o bancă în parc, cu telefoanele în mână, trimiţându-şi, harnic, SMS-uri. Sau jucându-se fiecare pe aparatul lui, în ignorarea totală a celuilalt. Se spune că trăim într-o „eră a comunicării”. Şi e adevărat că mesaje şi informaţii ale tuturor şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea comunicării au crescut enorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit, a schimbului de priviri. Nu mai vorbim „faţă către faţă”, „ochi în ochi”. Au dispărut gestul, mimica, tăcerile semnificative. Limbajul – în mod normal unealtă şi substanţă a comunicării – tinde spre o inexpresivă standardizare. Se spune „txt” în loc de „text”, „k” în loc de „ca”, „vb”, în loc de „vorbim”. Se „diluieşte”, se „şeruieşte”, „se dau like-uri”. (A. Pleşu, Comunicare fără comunicare, fragment, în Adevărul, 16.02.2015)

 

(B) 18.02.2015 | Piedone a scris:

Băiatul comunica, dar selectiv. Este la vârsta la care este sătul de schimbat priviri cu mama sa, iar anticamera cabinetului medical nu este un mediu propice pentru comunicare. Tehnologia ne permite acum să comunicăm cu cine dorim, cu cine împărtăşeşte pasiuni comune, nu doar cu cine se află întâmplător sau nu în preajmă. Cu siguranţă, el se va întâlni în persoană cu mulţi dintre cei cu care comunică virtual. Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai mari decât am avut noi pe vremuri.

 

 

  1. Alegeţi continuarea cea mai potrivită (a, b sau c) pentru afirmaţiile 1-2 de mai jos:
  2. În fragmentul A, autorul povesteşte o scenă din anticamera unui cabinet medical, exprimându-şi implicit:

(a) iritarea faţă de lipsa de politeţe a băiatului;

(b) îngrijorarea faţă de starea de izolare a băiatului;

(c) admiraţia faţă de abilitatea băiatului de a mânui noua tehnologie.

  1. În al doilea paragraf din fragmentul A, este deplânsă în primul rând:

(a) pierderea complexităţii şi a subtilităţii din comunicarea directă;

(b) folosirea unor abrevieri incorecte;

(c) folosirea prea multor cuvinte împrumutate din engleză.

(1 punct)

           

  1. Găsiţi câte un sinonim potrivit cu sensul din text şi prin care s-ar putea substitui cuvintele:

a se cufunda ……………….

solitar ………………….

sofisticat ………………..

halucinat ……………….

protagonist …………………

(1 punct)

 

III. Identificaţi în text cele două apariţii ale termenului dialog şi explicaţi pe scurt înţelesul lor în fiecare context.                                                                                                    (1 punct)

 

  1. Explicaţi pe scurt sensul titlului articolului din care este extras textul (A). (1 punct)

 

  1. Recitiţi ultima frază a textului (B). Cuprinde aceasta o exprimare ambiguă sau nerecomandabilă? Explicaţi. (1 punct)

 

  1. Pornind de la poziţiile exprimate în textele A şi B, exprimaţi-vă argumentat, în 450-500 de cuvinte, opinia faţă de formele de comunicare modernă prin intermediul noilor tehnologii. Daţi un titlu eseului vostru argumentativ. (4 puncte)

 

 

Se acordă 1 punct din oficiu.

 

 


BAREM

  1. Pentru fiecare răspuns (care reprezintă continuarea cea mai potrivită, adică reflectând orientarea argumentării din întregul text) se acordă câte 0,50 de puncte. (0,50 x 2 = 1 punct)

Răspunsuri: 1b, 2a.

 

  1. Se acordă câte 0,20 puncte pentru câte un sinonim corect pentru fiecare dintre cuvintele listei. Nu se iau în considerare mai multe sinonime pentru un cuvânt. Nu se scad puncte pentru adăugarea unor cuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt sinonime. (0,20 x 5 = 1 punct)

 

a se cufunda – a se scufunda (sau a se afunda, a se adânci)

solitar – însingurat (sau izolat, retras, singur, singuratic)

sofisticat – complicat

halucinat – fascinat

protagonist – erou (sau personaj)

 

III. Se acordă 1 punct pentru răspunsurile care indică diferenţa dintre cele două apariţii ale cuvântului, ţinând cont de context: în primul caz (a intrat „în dialog” cu telefonul) este vorba de o folosire ironică, marcată de ghilimele, dialog fiind folosit cu sens figurat, prin analogie cu sensul propriu („comunicare orală între persoane”). În al doilea context, adjectivul real şi explicaţiile care urmează indică folosirea termenului dialog într-un sens primar şi restrâns, ca formă orală de comunicare între persoane, faţă în faţă, cu implicarea contactului vizual („pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit, a schimbului de priviri).

     Punctajul (între 0 şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea explicaţiei (formulări clare, corect redactate, argumentate).

 

  1. Răspunsul trebuie să explice sensurile diferite în care este folosit termenul repetat în titlul Comunicare fără comunicare; titlul este doar aparent paradoxal sau contradictoriu, pentru că la prima apariţie în titlu cuvântul comunicare este folosit într-un sens larg (care include toate formele noi de trimitere şi primire de informaţii în mediul electronic), iar la a doua apariţie are un sens mai restrâns, evaluativ, de „adevărată comunicare”, care implică o legătură umană mai profundă. Pasajul care explicitează cel mai bine titlul este

„Se spune că trăim într-o «eră a comunicării». Şi e adevărat că mesaje şi informaţii ale tuturor şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea comunicării au crescut enorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit, a schimbului de priviri.

Şi în acest caz, punctajul (între 0 şi 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea şi complexitatea explicaţiei (formulări clare, corect redactate, argumentate).

 

  1. În enunţul „Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai mari decât am avut noi pe vremuri”, termenul şansă, care are un sens pozitiv (în DEX: „împrejurare favorabilă, posibilitate de reușită, de succes; noroc”) este folosit într-un context nepotrivit („a evolua negativ”).

Pentru identificarea improprietăţii semantice se acordă 0,50 puncte; pentru explicarea sa corectă, alte 0,50 puncte. (0,50 + 0,50 = 1 punct)

 

  1. Eseul argumentativ se va puncta ţinând cont de următoarele:

– calitatea argumentelor (convingătoare, bine alese) (1 punct)

– legătura cu textele A şi B, corecta înţelegere a argumentelor din acestea (0,50 puncte)

– organizarea lor (clară, gradată, cu punerea în evidenţă a concluziei) (0,50 puncte)

– originalitate (idei personale; marcarea clară a punctului de vedere propriu) (0,50 puncte)

– redactare clară, coerentă, fără greşeli de ortografie, gramatică etc.; nedepăşirea numărului de cuvinte alocat (1 punct)

– alegerea unui titlu care să corespundă perfect ideilor şi structurii textului. (0,50 puncte)

(1 + 0,50 + 0,50 + 0,50 +1 + 0,50 = 4 puncte)