Ioana Laza

Lector universitar, Universitatea din Oradea

Titlul lucrarii: Migratie si comunicare interculturala

Sustinere in sectiunea:

Scurta descriere a lucrarii:

          Peste două milioane de români lucrează în străinătate. Mai bine de un milion de români s-au „mutat” în Italia şi alţi vreo 500 000 în Spania. Fără acest export de forţă de muncă, România n-ar putea rezista nici o zi în gestionarea dezechilibrului balanţei comerciale. În 2005, migranţii în scop de muncă au transferat în ţară 4,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 5,6 % din PIB, sumă ce a contribuit la reducerea deficitului de cont curent.

          Pentru ce migrează românii? Întâi de toate din pricina situaţiei financiare precare. Românii au, nu-i aşa, cel mai mic salariu minim din Europa. Nu întâmplător între opţiunile de emigrare se numără tentaţia câştigului sporit într-o ţară cu o economie mai dezvoltată. În alt plan, esenţiale sunt oportunităţile de afirmare profesională, mai ales în cazul „migraţiei creierelor”, dar nu numai.

          Aproape 9,1 % din populaţia aptă de muncă a României se află în străinătate. Din totalul acesteia, jumătate provine din mediul rural, iar 21,5% din oraşele mici. Nivelul de educaţie este în general scăzut, predominând cei care au între 9 şi 12 clase. Chiar şi în situaţia unei migraţii circulatorii temporare, problemele de adaptare şi integrare sunt mai mult decât o provocare. Pentru a diminua stresul şocului cultural, ideal ar fi ca individul să trăiască „bicultural”, dobândind un nou cod cultural fără a-l pierde pe cel vechi. Rostul şcolii, al bisericii, mass-media, al asociaţilor şi ligilor românilor sunt determinante în promovarea identităţii, precum şi în realizarea osmozei culturale între mediul de origine şi cel de adopţie.

          Care sunt însă dificultăţile privind adaptarea şi integrarea imigranţilor români în ţara gazdă? Cât de funcţionale şi eficiente sunt în acest proces asociaţiile şi ligile românilor din străinătate? Ce blocaje survin în comunicarea interculturală? Putem vorbi de conflicte interculturale? Ce efect vor avea măsurile draconice antiimigraţioniste preconizate de mai multe ţări din Uniunea Europeană? În ce măsură vor afecta ele multiculturalismul promovat în aceste societăţi democratice? Iată doar câteva întrebări care configurează substanţa comunicării