Dezvoltarea mijloacelor de comunicare implică o permanentă perfecţionare a tehnicilor jurnalistice, a resurselor folosite. Investind din ce în ce mai mult în training, adică în achiziţia de cunoştinţe, în dezvoltarea abilităţilor practice şi a competenţelor se pun bazele unei metode sigure de creştere a eficienţei organizaţiei. O perfecţionare permanentă stă la baza unei dezvoltări continue a capacităţii de lucru a unei echipe. De training este indicat să beneficieze atât şefii, cât şi subalternii, atât membrii mai vechi ai redacţiei, cât şi nou-veniţii. Nevoia de training este cu atât mai mare în redacţiile ziarelor locale din România, în cele mai multe cazuri organizaţii mici, care îşi permit prea puţin să recruteze ziarişti experimentaţi. Pentru ele este mult mai ieftin să organizeze cursuri de perfecţionare pentru angajaţii din prezent.În plan mondial se vorbeşte de o adevărată „lume a învăţatului”, care, din păcate, are mici reminiscenţe în presa argeşeană. Aici, discuţiile despre calitatea actului jurnalistic au loc doar în şedinţele de dimineaţă sau de după-amiază, cauză din care sunt purtate întotdeauna pe fugă, abordează cam aceleaşi teme şi nu ţin pasul cu noutăţile din domeniu. Curentul de opinie în rândul ziariştilor argeşeni este acela că rundele periodice de training trebuie să fie nelipsite. În realitate însă, iniţiativele de acest gen sunt extrem de puţine.
Eu am analizat-o pe cea mai importantă dintre ele şi anume trainingul de o săptămână derulat în redacţia Argeşul de Leo Enthoven - redactor-şef adjunct la grupul de presă locală Royal Wegener din Olanda, ce include şapte cotidiene cu un tiraj însumat de aproape un milion de exemplare - şi Alexandru Brăduţ Ulmanu - manager de proiect. Acţiunea a făcut parte din programul Tehnici de management şi standarde jurnalistice în presa locală, organizat de Freevoice împreună cu Fundaţia Startmedia, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Casa de presă Royal Wegener, din Olanda. La nivel naţional, acţiunea s-a desfăşurat în următoarele redacţii: Monitorul de Botoşani, Cuget Liber Constanţa, Tribuna de Sibiu, Monitorul de Brăila, Gazeta de Sud (Craiova), Gazeta de Olt (Slatina), Monitorul Expres (Braşov), Viaţa liberă (Galaţi), Monitorul de Suceava, Transilvania Expres (Braşov), Monitorul de Iaşi, Nepujsag Târgu Mureş, Monitorul de Cluj, Ziarul de Iaşi, Renaşterea bănăţeană (Timişoara), Clujeanul, Argeşul (Piteşti), Agenda (Timişoara).
La nivel mondial, cercetările au evidenţiat că, pe termen lung, evitând să investească în perfecţionarea echipei, în calitatea actului jurnalistic, ziarele nu fac altceva decât să-şi micşoreze tirajul. Astfel, ia naştere – cum remarcă Tom Rosenstiel şi Amy Mitchell - un ciclu care funcţionează în felul următor: pe măsură ce veniturile scad din cauza presiunii exercitate de circulaţia scăzută a ziarului sau a încasărilor reduse din publicitate, organizaţia renunţă la unele cheltuieli pentru a rămâne profitabilă. Aceste renunţări reduc subtil calitatea sau numărul de pagini ale ziarului. Toate acestea nu fac altceva decât să îndepărteze alţi cititori, ceea ce va pune o presiune în plus pe circulaţia ziarului, lucru care duce - pe viitor - la alte reduceri de cheltuieli, iar cercul vicios continuă.
Preocuparea pentru creşterea performanţelor trebuie să fie constantă, deoarece nu este bine ca 10 ani de experienţă pentru un ziarist să însemne doar un an de acumulări, repetat de 10 ori. În redacţiile argeşene, necesitatea unor şedinţe de training este cu atât mai mare cu cât foarte puţini ziarişti au urmat studii de specialitate.