Liliana Coposescu

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Litere

Titlul lucrarii: Identitatea culturală din perspectiva analizei conversaţionale

Sustinere in sectiunea: Repere ale comunicarii culturale: Cultura si identitate

Scurta descriere a lucrarii:

          Lucrarea propune abordarea conceptului de „identitate culturala” ca şi construct social, din perspectiva analizei conversaţionale, care prin însăşi natura ei este interdisciplinară. Analiza conversaţională este punctul de convergenţă dintre lingvistică (care consideră limba un sistem structurat de producere a sensului) şi sociologie. De asemenea, prezenta lucrare porneşte de la presupunerea, specifică domeniului pragmaticii, că limba este în primul rậnd un mijloc al interacţiunii comunicative, unde atật interacţiunea cật şi comunicarea sunt considerate procese sociale.

Noţiunea de cultură, pentru analiza conversaţională, reprezinta un construct care este creat prin comunicare. Adică, sistemele culturale nu sunt considerate doar structuri externe care constrậng participanţii în interacţiuni conversationale. In schimb, „relevanţa procedurală” (Schegloff, 1991) a acestora trebuie demonstrată în detaliile comunicării verbale.

Analiza conversaţională nu neaga existenţa structurilor macro-sociale, cum ar fi cele culturale sau sociale. Nici nu neagă faptul că aceste constructe pot modela vorbirea în diferite moduri. Direcţia pe care analiza conversaţională o propune în analiza relaţiei dintre valorile culturale şi vorbire este de la particularităţile fiecărui enunţ spre ceea ce ne spun acesta despre orientările participanţilor în actul de comunicare, şi nu dinspre cultură spre cuvintele folosite.

          Prin urmare, sistemele culturale nu sunt văzute, în această lucrare, ca structuri date, imuabile, ci constructe sociale care sunt „actualizate” de participanţii în interacţiune. Cu alte cuvinte, voi argumenta, ca şi Seedhouse (1998: 93), că există un număr nedeterminat de elemente ale identităţii culturale sau sociale care sunt potenţial relevante în producerea şi interpretarea conversaţiei sau a vorbirii, iar pentru a determina care din aceste elemente sunt relevante în interacţiunea care are loc la un moment dat, analistul trebuie să se limiteze la ceea ce demonstrează detaliile vorbirii.

          Pornind de la aceste considerente, în aceasta intervenţie voi prezenta rezultatele unei cercetări de natură calitativă pe care am realizat-o între anii 1998-2002, cu privire la modul în care se realizează construirea înţelesului în interacţiunea dintre vorbitorii nativi de limbă engleză şi romậni, în trei situaţii de comunicare diferite. Prin urmare, perspectiva „culturala” este în acelaşi timp si o perspectivă situaţională, în sensul că interacţiunea interculturală în sine este conceptul central în situaţiile de comunicare cercetate, urmărindu-se modul în care aceasta se realizează şi devine relevanta pentru participanţi.

          Analiza interacţiunilor interculturale are ca scop înţelegerea modului în care se manifestă diferitele culturi (inclusiv cultura instituţională) în practicile discursive ale participanţilor. Conceptul analitic de bază este acela de MCD (membership categorization devices – mijloace de categorisire a membrilor), formulat de Sacks (1972) pentru a se referi la substantive ale căror sens se bazează pe categorii sociale şi modul în care aceste categorii pot fi organizate în colecţii „naturale”. Argumentul principal este că o descriere sau categorisire a unei persoane devine adecvată numai în măsura în care ea devine „relevantă” în situaţia de comunicare respectivă.