Niculae Mihaita
Titlul susţinerii: "Experiment informaţional statistic asupra poemului "Luceafărul"
Instituţie reprezentată: Academia de Studii Economice Bucureşti
Reprezentanţi: Niculae Mihaiţă
Profesie: Profesor Universitar Doctor
Sectiune: Comunicare şi societate
Ziua sustinerii: Vineri 13 mai
Rezumat:
1.
Preambul
Aplicaţiile de Statistică
Informaţională la textele literare sunt încercări îndrăzneţe ce nu se dovedesc
întotdeauna realizabile pe de o parte, iar pe de altă parte, încercări de a pune
laolaltă două domenii, cel puţin la prima vedere,
ireconciliabile.
Lectura „statistică” a poeziei se
adresează în egală măsură celor pentru care calculatorul şi cartea în format
electronic sunt instrumentele cel mai la îndemână în viaţa de zi cu zi, şi celor
care sunt mai curând obişnuiţi a preţui cartea tradiţională. De altfel un moto
ar fi „Celor ce iubesc în egală măsură matematica şi
literatura„
Interdisciplinaritatea este cuvântul
cheie al lucrării, ea permiţând cititorului – statistician sau literat – să
redescopere în ce măsură Eminescu este un creator care nu încetează de a se
supune lecturilor din ce în ce mai surprinzătoare. De altfel, prezentarea amplă
a experimentului[1][1] a fost încununată de succes şi a primit premiul Societăţii
Române de Statistică pe anul 2004 drept „Cea mai incitantă carte„ şi „Cea mai
bună traducere„.
Prezentarea bilingvă a studiului a
fost încununată de succes datorită faptului că alegând pentru versurile
eminesciene cele mai bune traduceri existente până acum, autorii şi-au propus să
dea lucrării posibilitatea de a circula nestingherită, constituindu-se într-un
paşaport mult aşteptat pentru cercetarea statistică în literatură, şi nu
numai.
2. Premergători iluştrii ai poeticii
eminesciene prin mijloacele statisticii
informaţionale
În cartea sa „Pe drumurile vieţii”,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981, academicianul Octav
Onicescu se destăinuie „Nu sunt în primul rând un matematician ori un
probabilist aşa cum cei mai mulţi preferă să mă considere sau un mecanicist aşa
cum unii nu vor să mă considere. Mă văd mai curând ca un cercetător al faptelor
umane, sociale ori economice sau al ştiinţelor naturale prin mijloace ale
matematicii, în principal unelte probabiliste sau
mecaniciste”.
Realizările cercetătorilor în
aplicaţiile potenţiale ale statisticii informaţionale le regăsim chiar în cartea
autorilor O.Onicescu, M.C.Botez, „Incertitudine şi modelare economică”
(econometrie informaţională), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985 şi
anume „printre cei care au aplicat aceste procedee în studiul unor probleme ale
practicii (în particular economice) trebuie citaţi V.Trebici (în demografie),
M.C.Demetrescu şi N.V. Mihăiţă (în marketing), I.Negură şi S.Hartia (în
planificarea agricolă), P.Sterian (în sociologie), Gh.Zapan (în psihologie), S.
Marcus (în lingvistica matematică şi aplicaţiile ei economice) şi
alţii”.
Lumea de azi continuă să se afle în
căutarea de modele şi metode utilizate în tratarea problemelor regionale şi
globale şi nu numai, pentru că acelaşi tip de nevoie se regăseşte în orice
domeniu. De altfel imediat după ce Octav Onicescu a publicat în anul 1966
„Energie informationnelle”,în Comtes rendus de l’Académie des sciences de
Paris no.263,
într-o discuţie relatată de Solomon Marcus, academicianul i-a propus să testeze
înţelesul şi relevanţa poetică a energiei informaţionale. Drept urmare în anul
1967 Solomon Marcus[2][2] publică „Entropie et énergie poétique avec application à trois
poésies de Eminescu”, în Cahiers de linguistique théorique et appliquée, iar în
1971 „On types of meters of a poem and their information energy”, în Semiotica
no.4.
În acelaşi an, 1971 Richard W. Bailey
publică „Statistics and the sounds of poetry”, în Poetics no.1 iar în anul 1973
Maria Jurcă publică în Gazeta matematică A nr.78, „Entropia textelor matematice
şi consideraţii asupra entropiei poeziei lui Nicolae Labiş”.
Cele trei poezii eminesciene asupra
cărora s-au aplecat cu sârguinţă Solomon Marcus şi Richard W. Bailey au fost „La
mijloc de codru”,” Somnoroase păsărele” şi „Se bate miezul
nopţii”.
În acest context cartea amintită,
„Relaţiile statistice puternice, ascunse, false şi iluzorii”, este încă o
încercare reuşită dintr-un şir început demult şi care suntem siguri că va
continua. Cu siguranţă, pentru orice cercetător iubitor al poeticii eminesciene,
este o căutare a desăvârşirii, deşi nimeni nu se află astăzi sub dictonul DE
OMNI RE SCIBILI ET QUIBUSDAM ALIIS (despre ce se poate ştii şi despre multe
altele), orice demers în realizarea constructelor şi ierarhia ştiinţelor e
benefic. Autorii citaţi reuşesc să ne arate într-un mod inconfundabil ce
înseamnă astăzi şi cum trebuie privite metodele cantitative fie în mediul
economic, în cadrul literar sau oricare alt
domeniu.
Cu siguranţă poetul Eminescu a fost
dublat de matematicianul Eminescu în momentul creaţiei, şi fiecare receptare,
fiecare lectură re-crează opera literară. Fiecare cititor devine la rândul lui
un creator al operei pe care o receptează.
Abordarea
îndrăzneaţă a textului eminescian este remarcabil de riguroasă. La fel de
riguroasă ca şi strădania de a nu ştirbi cu nimic frumuseţea poeziei, ci,
dimpotrivă, de a-i spori, prin această nouă lectură,
frumuseţea.
Demersul ştiinţific al comunicării de
faţă ca şi cel al cărţii citate „Relaţiile statistice puternice, ascunse, false
şi iluzorii „este cu atât mai provocator cu cât mulţi creatori urmează cu
asiduitate drumul încercat de
academicienii Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil, Nicholas Georgescu
Roegen, Edmond Nicolau, Vladimir Trebici, Marius Iosifescu, Solomon Marcus şi
alţii.
3.
Simetria subtilă a Poemului eminescian amplificată de mijloacele statisticii
informaţionale
În mod dramatic, lumea continuă a fi o
realitate sistemică dar şi un mozaic ori caleidoscop al configuraţiilor statice
ori dinamice şi al activităţilor în schimbare datorită transmiterii şi
schimburilor de informaţii. Statistica Informaţională ONICESCU adânceşte analiza
şi cunoaşterea legăturilor dintre configuraţii care sunt aparent slabe şi fără
interacţiune.
Dezvoltarea ştiinţei, învăţământului,
medicinei, transporturilor, a economiei în general ar fi de neconceput fără
accesul permanent la informaţii. Practic, nu există domeniu de activitate pentru
care să nu fie necesar accesul la baze de date, Internet dar şi la resursele de
prelucrare şi transformare în informaţii şi cunoştinţe.
Aşa cum menţiona deseori un alt mare
regretat, profesorul M.C.Demetrescu, un practician al aplicaţiilor Statisticii
Informaţionale Onicescu, informaţia este mesajul ce poartă cunoaştere, noutăţi,
idei, ştiri. Epistemologic, cuvântul latin informare înseamnă a forma, a pune în
formă, a învăţa, reprezenta, a pune în ordine. Informaţia înseamnă dispunerea
elementelor ori părţilor într-un sistem, clasificarea lor.
Dar poate lucrul esenţial e acela că
alături de punerea în valoare a robusteţii Statisticii Informaţionale Onicescu,
importantă e Filosofia fără de care nu se poate ajunge la identificarea acelei
metode sau combinaţie de metode care să conducă la modelarea corectă a
fenomenelor culturale ori social-economice.
Ceea ce surprinde atât la Filozofia
Onicescu cât şi la noua metodologie de abordare, a Statisticii Informaţionale,
este faptul că rezolvarea problemelor complexe ce rezultă din tumultul lumii de
azi este atât holistică cât şi interdisciplinară. Practicieni şi experimentatori
sunt conştienţi că rezultatele nu se lasă nici uşor, nici măcar mereu relevate.
Dar către cei ce citesc cu atenţie cartea„Pe drumurile vieţii” [3][3] răzbate bucuria cunoaşterii atâtor faţete şi profunzimi
rezultate atât din aplicaţiile Statisticii Informaţionale cât mai ales a
Filosofiei academicianului şi şcolii româneşti
ONICESCU.
Comunicarea de faţă propune noi
experienţe sau experimente. Spre exemplu ne conduce la surprinzătoarea „simetrie
lăuntrică” a poemului eminescian Luceafărul, demonstrându-ne prin limbajul
statisticii care pentru mulţi nu mai are nimic nou de spus, echilibrul dintre
individual şi general, analitic şi holistic, arătându-ne cât de subtile pot fi
experimentele oferite de instrumentaţia statistică informaţională pentru analiza
factorială calitativă.
Am început prin a împărţi cele 98 de
strofe din poemul Luceafărul în două părţi iar versurile în distihuri pe care
le-am distribuit în pare şi impare (într-o strofă primul distih este impar,
celălalt par. Se obţine o „colectivitate” statistică de 196 de disihuri asupra
cărora am efectuat
-
instrumentaţii statistice ale procentelor arătând dependenţa/independenţa
existenţei în distih a Cătălinei, Luceafărului, Comunicării, Luminii,
Demiurgului, plasării sus-jos, a lui
Cătălin şi altele.
-
Verificări cu teste clasice de omogenitate sau asociere ori cauzalitate şi
influenţei presupuse a variabilelor de mai sus.
-
Identificări ale interacţiunilor de ordin doi şi trei prin crearea unor planuri
experimentale tip experiment factorial cu trei factori, două niveluri şi
repetiţie (distihuri pare şi impare).
-
Analiza bayesiană cu probabilităţi compuse rezultate din frecvenţele de apariţie
în distih a variabilelor enumerate.
-
Proceduri binomiale ce pun în evidenţă genialitatea poetului
Eminescu.
-
Riscurile respingerii ipotezei nule, puterea testului în cazul încrezătorului
Luceafăr şi a şovăitoarei Cătălina.
-
Alăturarea aplicaţiilor utilizând entropia şi energia informaţională pentru
stabilirea importanţelor intrinseci şi extrinseci în teoria
informaţiei.
-
Determinarea cantităţii de informaţie şi a aportului informaţional al
variabilelor studiate în diferite combinaţii şi stabilirea corectă a efectelor
directe, puternice-amplificate, slabe-reduse datorită interacţiunilor pozitive
ori negative.
-
Identificarea şi verificarea folosind statistica informaţională dar şi clasică a
legăturilor ascunse, false ori iluzorii.
-
Determinarea prin metodologii robuste şi utilizând coeficienţii de corelaţie
informaţională şi importanţele globale a interacţiunilor, legăturilor directe
ori a potenţialului de schimbare informaţională pentru decizii ce au la bază
verificările de mai sus.
În aplicaţiile Şcolii Onicescu,
corelaţiile şi coeficienţii de corelaţie informaţională snnt excelent puşi în valoare împreună cu
estimaţiile energiei informaţionale în analiza
dispersională.
Aplicaţii ale energiei informaţionale
duc la verificarea ipotezelor statistice, a testului statistic de semnificaţie F
şi a puterii testului.
Putem astfel obţine informaţii asupra
structurilor sistemelor, prin calcule elementare asupra frecvenţelor cu care
sunt repartizate elementele caracteristice între
componentele-sistem.
Voi ilustra în cele ce urmează exemple
şi construcţii ideatice cu relaţiile statistice ascunse, false şi iluzorii
directe şi explicite. Căutarea de caracteristici definitorii pentru starea unui
sistem presupune utilizarea intensă a procedurilor statistice privind
planificarea experienţelor. În centrul prelucrărilor stă „echilibrul stărilor
antagonice face ca aparenţa să impună decizii în condiţii de incertitudine
mărită în care stările par omogene, şansele de acţiune
egale”.
Λàáéèő’
4.
Rezultate ale aplicării Statisticii Informaţionale asupra
Poemului
[1][1] Niculae V.Mihăiţă, Rodica Stanciu Capotă,
ediţie bilingvă, Relaţiile statistice puternice, ascunse, false şi iluzorii,
Relations statistiques fortes, cachées, fausses et illusoires, Editura ASE,
2003, ISBN 973-594-339-5
[2][2]
Solomon Marcus, The Poetic Relevance of the Information Energy, în
Studies in Probability and Related Papers, Papers in Honour of OCTAV ONICESCU on
His 90th Birthday, Editrice NAGARD,
1983.
[3][3]
Octav Onicescu, Pe drumurile vieţii, vol.1-2, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureti, 1981.