Laura Mesina

Titlul susţinerii: "Pentru o arheologie a imaginarului puterii"

    Instituţie reprezentată: Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti

    Reprezentanţi: Laura Mesina

    Profesie / Titlu universitar: Lector Doctor Universitar

   

    Sectiune: Comunicare şi societate

    Ziua sustinerii: Sâmbătă 14 mai

    Rezumat:      

    Incursiunea va propune un discurs teoretic despre reprezentarea puterii în spaţiul public. Demersul ştiinţific recurge la analiza şi interpretarea unor (re)construcţii argumentative ale imaginarului politic (text, imagine şi reprezentare mentalã).

   Scopul întregii demonstraţii este, pe de o parte, de a formula o definiţie sistemicã a conceptului de “imaginar” şi de a organiza un model al sãu şi, pe de altã parte, de a demonstra raţionalitatea configurãrii acestui model, acţiune în care sunt implicaţi în primul rând agenţii instituţionali ai puterii. 

   O primã definiţie a imaginarului ar fi cea care îl indicã drept un macro-sistem social funcţional, cu istorie şi activitate continue, format dupã legi proprii de ordonare a “informaţiei” primite, având posibilitãţi multiple de “reactivare” a unor unitãţi, coduri, sub-structuri sau structuri, în funcţie de cerinţele realitãţii.

   Raportul deschis şi permanent cu istoria îl transformã în martor şi “partener” al puterii pentru programul sãu politic de formare şi de menţinere a statului. De aceea, modelul imaginarului poate fi privit şi ca un sistem al meta-naraţiunii colective identitare.

Înţelegerea imaginarului ca un mod de a nara istoria poate fi susţinutã şi epistemic, la nivelul disciplinelor contemporane socio-umane. Elocvent este modul în care a devenit posibilã teoretizarea unui termen atât de ambiguu şi dificil. “Noua” filosofie a istoriei, anti-pozitivistã, hermeneuticã, a oferit un cadru ştiinţific generos dezvoltãrii studiilor şi teoriilor asupra imaginarului. 

   Arheologia cunoaşterii (Michel Foucault) propune conceptul de formaţiune discursivã, noţiune care permite identificarea unui numitor comun în analiza componentelor sistemului imaginarului, în diacronie şi în sincronie. Demersul de faţã nu este interesat de abordarea textului sau a imaginii în sine, ca opere finite, cu identitate de gen literar sau de cod iconografic, ci de descompunerea lor în structuri coerente, dar şi de rolul acestora de “martori” ai istoriei şi ai contextului, ai puterii sau ai procesului de configurare a imaginarului. 

   Întâlniri decisive cu teorii, metode şi analize semnate de Jacques Le Goff, Paul Zumthor, Michel Foucault, Gilbert Dagron, Marie-José Mondzain, Joël Thomas marcheazã parcursul ştiinţific, de-a lungul cãruia vor fi inserate trimiteri la studii româneşti.

   Incursiunea de faţã propune o definiţie nouã a conceptului de imaginar, o recontextualizare a sa în discursul ştiinţific contemporan, de tip filosofic, politic şi istoric şi un model raţional al reflectãrii sinelui comunitar, model înţeles ca fiind imaginea identitarã colectivã.