Colocviu departamental 2014

Invitatie Colocviu departamental 2014

Departamentul de Științe ale Comunicării
are onoarea de a vă invita să participați la
lucrările colocviului cu tema: 

CARTEA-OBIECT

Istorie culturală, strategii de marketing și
tehnologii multimediale

7-8 noiembrie 2014

 Facultatea de Litere
Str. Edgar Quinet, nr. 5-7, București

INVITAȚIE

Obiect familiar și omniprezent în viața cotidiană, cartea păstrează încă destule secrete, continuând să își exercite fascinația de aproape două milenii. Bogăția inepuizabilă și complexitatea semnificațiilor cărții ne pun în dificultate atunci când trebuie să definim și să studiem acest obiect care poartă memoria umanității. Cartea este un artefact sensibil, cu profunde semnificații antropologice, este o marcă a condiției umane, a raportului nostru cu timpul, spațiul, lumea înconjurătoare. Studiul cărții necesită competențe științifice rezultate din confluența a numeroase discipline: istoria cărții, istoria culturală, bibliologia, istoria și critica literară, științele comunicării și ale informării, studiile media, științele educației, sociologia, antropologia, psihologia, istoria artei.
Cartea este și un produs manufacturat destinat comercializării și profitului, fapt care deschide o altă arie de cercetare și abordări transfrontaliere. În acest sens, analizele referitoare la piața de carte, la comercializarea și la promovarea cărții și a lecturii sunt obiectul preocupărilor multor practicieni (mulți dintre ei aflați şi în câmpul academic), precum profesioniștii în Relații publice, specialiştii din domeniul marketing-ului, creatorii de publicitate sau specialiștii economiei bunurilor culturale.
Până la mijlocul secolului XX, studiile referitoare la carte erau închise în cercul strâmt al unei erudiții descriptive, acordându-se prioritate conținuturilor textuale ale acesteia, biografiilor autorilor, circulației cărții sau istoriei bibliotecilor. Lipseau cu desăvârșire preocupările de a surprinde diversele practici ale cărții, relațiile profunde ale acesteia cu celelalte activități umane. În acest sens, istoricul francez Michel de Certeau considera că istoriografia cărții era predominant interesată de „corelații între obiecte citite, apartenențe sociale și locuri de frecventare”. Această perspectivă pozitivistă și strict bibliografică a fost depășită ca urmare a ambițiilor istoricilor aparținând Școlii de la Annales. În anul 1958, co-fondatorul ei, Lucien Febvre a publicat, împreună cu Henri-Jean Martin, volumul L’Apparition du livre, în care cei doi au atras atenția că, multă vreme, cartea a fost o terra incognita nu numai pentru istorici, ci și pentru științele umaniste și științele sociale, în general. „Cartea, acest ferment” – se numește un capitol din lucrarea care a trasat un adevărat program și a deschis calea cercetărilor interdisciplinare asupra rolului cărții în societățile trecute și prezente, asupra înțelegerii modalităților de apropriere a acesteia de către oamenii din toate timpurile și locurile.

Scopul principal al acestui colocviu este acela de a explora prin mijloace interdisciplinare statutul cărții: obiect material, mijloc de comunicare și vehicul de difuzare a ideilor și a valorilor, suport purtător de sensuri transmise de text și imagine, suport al practicilor de lectură, simbol și metaforă, realitate istorică supusă transformărilor (de la tăblițele de argilă la cartea electronică).


AXE DE CERCETARE

 

  • ISTORIA CULTURALĂ A CĂRȚII, A LECTURII ȘI A PRACTICILOR, COMPORTAMENTELOR ȘI SENSIBILITĂȚILOR ADIACENTE

Responsabili de axă: conf. univ. dr. Alexandru Ofrim, lect. univ. dr. Cristina Bogdan

O primă secțiune pe care o propunem este dedicată istoriei cărții, adică interacțiunii obiectului-carte cu diversele contextele care l-au produs: culturale, mentale, sociale, religioase, economice, mediatice, tehnologice etc. Reprezentanții istoriei culturale a cărții (Roger Chartier, Robert Darnton etc.) vorbesc despre mai multe revoluții în istoria cărții: trecerea de la ruloul de papirus al antichității greco-romane la codexul medieval pe suport de pergament (sec. II-IV), trecerea de la lectura cu voce tare la lectura silențioasă (sec. IX-XIII), revoluția tiparului, revoluția lecturii (sec. XVIII), apariția cărții numerice în zilele noastre. Care a fost impactul acestor modele evolutive în istoria cărții? Dar al modalităților de producție, circulație și receptare a cărții în Antichitate, Evul Mediu sau din perioada modernă și contemporană?
Textul a fost înscris în materialitatea cărții-obiect care îl conține ‒ astăzi, și în formă digitalizată, transmedială. De aceea, formatul cărții, punerea în pagină, lizibilitatea, caracterele tipografice, ilustrațiile – toate acestea reprezintă adevărate „limbaje non-verbale”, care contribuie la înțelegerea textului. Care sunt punctele de intersecție între codurile textuale și cele materiale? Este materialitatea cărții producătoare de sens? Care este impactul parametrilor materiali asupra interpretării textelor? Cum putem sesiza legăturile dintre diversele componente: materiale, vizuale și textuale? Care este relația dintre imagine și text? Imaginea are un rol secundar, pur ilustrativ sau, dimpotrivă, completează, explică sau nuanţează textul?

DIRECȚII POSIBILE DE CERCETARE

  • Cartea, ca indicator al fluctuațiilor de mentalitate sau al schimbărilor religioase
  • Cartea – instrument al comunicării interpersonale
  • Carte, biblioteci, posesori, relații interconfesionale și interculturale
  • Istoria lecturii/ Lectura astăzi/ Comunitățile de lectură
  • Sociabilitate și solidaritate în jurul practicilor de lectură
  • Comportamente, practici și sensibilități legate de carte și de fenomenul lecturii
  • Raportul text-imagine în paginile cărții/ Funcțiile ilustrației de carte
  • Cartea, ca obiect de artă
  • Reprezentări ale cărții și ale lecturii în literatură și arta plastică
  • Imaginarul cărții/ Metaforele cărții
  • Relația dintre grafosferă, logosferă și videosferă și statutul cărții în cele trei perioade
  • Avatarurile cărții (manuscris, tipăritură, text digital)
  • Însemnări pe filele cărților
  • Fenomenul bibliofiliei și al bibliomaniei
  • Forme ale cenzurii; fonduri secrete de carte

 

  • RELAȚII PUBLICE ȘI STRATEGII DE MARKETING ÎN DOMENIUL EDITORIAL

Responsabili de axă: lect. univ. dr. Ana-Maria Teodorescu, lect. univ. dr. Raluca Moise

Introducerea tiparului în secolul XVI și răspândirea ideilor pedagogice reformiste, începând cu veacurile XVIII-XIX, au determinat o circulație mai amplă a cărții, incluzând cărțile de popularizare, manualele, cărțile populare și științifice.
Procesele industriale din secolul XIX au avut un impact semnificativ asupra circulației cărții, astfel încât aceasta a devenit treptat obiect comercial, produs editorial, un bun al schimbului cultural. În acest context, axa destinată Relațiilor publice și marketingului editorial își propune să dezvolte mai multe teme de cercetare, după cum urmează:

DIRECȚII POSIBILE DE CERCETARE

  • Istoria cărții ca produs comercial/ editorial
  • Forme contemporane de comunicare și de marketing pentru produsele editoriale (cărți, reviste, produse media)
  • Editorial advertising: investiții în reclamă și publicitate pentru valorizarea publică a produselor editoriale
  • Constituirea mărcii editoriale: branding, Relații publice și marketing cultural
  • Marketing-ul cărţii/ Târgurile de carte (naţionale şi internaţionale)
  • Piața românească și internațională de carte
  • Promovarea cărții și a lecturii (strategii editoriale, campanii, asociații pentru promovarea lecturii etc.)
  • Promotori și distribuitori ai cărții: bibliotecari, librari, anticari și bouquiniști
  • Prezența bouquiniștilor în cadrul mixului de marketing, ca distribuitori secundari ai cărții
  • Statutul cărții în societatea consumeristă
  • Fenomenul bestseller și implicațiile lui socio-economice și culturale
  • Forme de promovare a cărții în social media (site-uri, bloguri, plaforme online)

 

  • BIBLIOTECI DIGITALE ȘI TEHNOLOGII CONTEMPORANE  CONSTRUITE ÎN JURUL CĂRȚII

Responsabili de axă: prof. univ. dr. Ionel Enache, conf. univ. dr. Cristina Popescu

Înainte de generalizarea tiparului, cartea a fost unicul mijloc de stocare și de difuzare a cunoștințelor. Astăzi, ea se înscrie printre mijloacele de comunicare în masă. Cum a interacționat cartea cu celelalte mijloace de comunicare, atunci când acestea s-au generalizat (presa, radioul, cinematograful, televiziunea, internetul)?
Interesante sunt și aspectele intrării în era digitală, care au transformat radical cartea, provocând neliniști și spaime legate de dispariția acestui obiect. Societatea informațională, internetul, tehnologiile digitale au bulversat lumea cărții tipărite. Astăzi există alte suporturi de lectură: ecranul computerului, dispozitive E-Book Reader, tablete, telefoane inteligente. Pagina electronică nu are materialitate, textul nu mai este consubstanțial suportului, tinde să devină evanescent. Lectura în fața ecranului nu este lineară și progresivă, ci discontinuă și fragmentară. Lectura numerică a încetat să mai fie o simplă tendinţă tehnologică, transformându-se într-o veritabilă practică culturală. Au apărut biblioteci numerice, librării on-line, iar internetul a devenit o vastă enciclopedie, a cărei ofertă depășește cu mult capacitatea cititorilor de a se orienta în acest imens labirint. Care este rolul cărții în epoca textualității electronice? Este hipertextul un moment de continuitate sau de ruptură în istoria cărții și a lecturii? Pot să existe raporturi de complementaritate între lectura clasică şi cea numerică? Cum au modificat noile suporturi electronice comportamentele noastre de lectură și tehnicile de muncă intelectuală? Vocaţia de cititor poate apărea şi utilizând un dispozitiv  e-book sau numai ţinând în mână o carte clasică, de hârtie?
Răspândirea internetului, dezvoltarea fără precedent a echipamentelor de calcul şi posibilitatea de a le achiziţiona la preţuri accesibile au creat un interes enorm pentru automatizarea și informatizarea bibliotecilor prin intermediul sistemelor integrate, pentru bibliotecile digitale, pentru publicarea electronică și pentru procesele de digitizare, pentru baze de date și depozite instituționale. Subiectul este abordat de numeroase proiecte de cercetare, în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale şi al comunităţilor de bibliotecari şi specialişti IT, în reviste, ziare şi mai ales în zecile de articole care circulă pe  internet.
Cu puţine excepţii, lucrările publicate în legătură cu astfel de probleme tind să se concentreze pe subiecte tehnice şi sunt scrise de specialişti în calculatoare sau de bibliotecari cu înclinaţii tehnice. Cu toată această activitate, mai ales la nivel teoretic, s-a acordat puţină atenţie la ceea ce se construieşte de fapt. Pe măsură ce proiectăm biblioteci digitale, adăugăm funcţionalitatea lor şi noi capacităţi ce nu au fost prezente până acum în bibliotecile tradiţionale. În acelaşi timp, totuşi, pierdem importante facilităţi ale bibliotecii clasice. În eforturile noastre să construim noi sisteme, ar trebui să ne întrebăm: ce aspecte ale bibliotecilor tradiţionale trebuie păstrate? Biblioteca ar trebui să se adapteze la noile tehnologii sau acestea la nevoile bibliotecilor? 
Deşi există unele diferenţe între bibliotecile digitale şi cele tradiţionale, în multe privinţe sunt remarcabil de asemănătoare. La fel ca şi cele clasice, bibliotecile digitale trebuie să organizeze, să depoziteze şi să disemineze informaţii celor care le cer. Conceptul de „bibliotecă digitală” este cel mai recent dintr-o lungă serie de nume pentru o noțiune complexă despre care s-a scris aproape la fel de mult ca despre primul computer: o bibliotecă în întregime computerizată, care va suplimenta, va adăuga funcţionalitate şi chiar va putea înlocui bibliotecile tradiţionale.
Colecţiile digitale au multe elemente comune cu cele tradiţionale. Ele trebuie să corespundă scopului general al colecţiei, să satisfacă nevoile şi nivelurile de utilizare şi să fie permanent evaluate. Există, totuşi, şi  probleme suplimentare, cum ar fi: accesul – nu toţi clienţii bibliotecii dispun de tehnologiile necesare pentru accesarea resurselor digitale; probleme financiare şi tehnice; probleme legale – bibliotecile trebuie să ţină cont de copyright; licenţierea – vânzătorii conţinutului digital impun frecvent condiţii complexe de licenţiere, care pot limita numărul de utilizatori, de descărcări sau accesul din afara spaţiului fizic al bibliotecii.

DIRECȚII POSIBILE DE CERCETARE

  • Biblioteca și provocările erei digitale
  • Bibliotecile virtuale și librăriile on-line
  • Imaginarul bibliotecii/ Chipuri ale bibliotecii în literatură și artă
  • Cartea și noile tehnologii
  • Practici și comportamente de lectură asociate noilor suporturi (e-book, e-reader)
  • De la lectura clasică la cea numerică

 

COMITET ȘTIINȚIFIC

Prof. univ. dr. Monica Spiridon
Prof. univ. dr. Mihai Dinu
Prof. univ. dr. Mircea Martin
Prof. univ. dr. Liviu Papadima
Prof. univ. dr. Mircea Regneală
Prof. univ. dr. Ionel Enache
Prof. univ. dr. Adina Berciu
Conf. univ. dr. Carmen Mușat (redactor-șef Observator cultural)
Conf. univ. dr. Mircea Vasilescu (redactor-șef Dilema Veche)
Conf. univ. dr. Alexandru Ofrim

COMITET ORGANIZATORIC

Conf. univ. dr. Laura Mesina
Conf. univ. dr. Cristina Popescu
Lect. univ. dr. Cristina Bogdan
Lect. univ. dr. Ana-Maria Teodorescu
Lect. univ. dr. Raluca Moise
Asist. univ. dr. Anca Anton
Asist. univ. dr. Gabriela Băran
Prep. univ. drd. Gabriela Jurubiță

PARTENER DE EVENIMENT
Centrul Studențesc de Cercetare și Comunicare al Facultății de Litere

 

PARTENERIATE MEDIA
Bookaholic (www.bookaholic.ro; revista „Cultura”

ABSTRACTE
Un rezumat de maximum 500 de cuvinte, însoțit de 5-7 cuvinte-cheie și o mini-bibliografie, în format Times New Roman, caracter 12, la 1,5 rânduri. Documentul va conține numele și prenumele aplicantului, precum și funcția și instituția în care este încadrat.
Rezumatele pentru axele I și II vor fi trimise la adresa de e-mail : Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. , iar rezumatele pentru axa III vor fi trimise la adresa de e-mail: Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. .

 

CALENDAR

Deadline pentru rezumate: 15 septembrie 2014
Confirmarea acceptării rezumatelor: 1 octombrie 2014
Trimiterea textelor integrale: 1 noiembrie 2014

Rezumatele și textele vor fi supuse unei analize de tipul peer review de către o parte dintre profesorii din comitetul științific al colocviului.
Volumul de studii rezultat în urma congresului va fi publicat la Editura Universității din București, în semestrul al II-lea al anului universitar 2014-2015.

Facultatea de Litere | Colloque 2013 | Optimizare Site | Papetarie