Colocviu departamental 2015

Call for papers

            DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
vă invită, în perioada 23–24 octombrie 2015, la
Conferinţa internaţională de Ştiinţe ale Comunicării şi Studii culturale

Călători şi călătorii. A privi, a descoperi

A călători, călătorie, călător – o familie de cuvinte care surprinde, aşa cum scria Franck Michel, „dorul de ducă”, stârnit de contactul cu alte persoane, cu o carte sau, în universul contemporan, cu mijloacele de comunicare în masă. A călători înseamnă a te desprinde de locul căruia îi aparţii şi a te îndrepta către teritorii ispititoare, fascinante sau, dimpotrivă, terifiante. Un verb care te proiectează în proximitatea străinului, pe care visezi să-l descoperi şi să ţi-l faci prieten la el acasă.

Vorbind de impulsurile nomadului, Michel Maffesoli aminteşte de o tradiţie a budismului zen, potrivit căreia „non-apartenenţa la un loc” este un imperativ pentru realizarea de sine. De la a te aventura în lumea largă pe propriile picioare, până la a te urca în şaua calului, de la a te lăsa purtat de litiere, căruţe, trăsuri, corăbii sau feribot, de la a te aşeza în vagonul confortabil al trenului sau pe bancheta automobilului, până la a te ridica de la pământ graţie avionului, de-a lungul istoriei deplasarea a ajutat fiinţa umană să se deschidă către ce e diferit, să întâlnească oameni noi şi moravuri pe măsură, să confrunte peisajul de-acasă cu arhitectura naturală şi urbană a unui altundeva.

Viaţa de-a lungul drumului s-a dovedit adesea provocatoare şi, nu de puţine ori, periculoasă în parcurgerea diverselor forme de relief, a căilor, trecătorilor sau în căutarea popasurilor la hanuri, locante, taverne şi alte adăposturi temporare. Au existat zei, eroi sau sfinţi invocaţi pentru a-i proteja pe călători în trecerile şi petrecerile lor, de la anticul Hermes, cel fugit din leagăn, la Hristofor, patronul călătorilor din Evul Mediu încoace şi, mai recent, al automobiliştilor.

Spre deosebire de omul medieval, care nu cunoaşte călătoria ca divertisment (Jean Verdon), individul contemporan este antrenat la drum frecvent din raţiunea respectivă. Această irepresibilă nevoie de a rătăci prin locuri necunoscute pentru a-ţi dobândi liniştea, limpezi mintea sau pentru a cunoaşte alte teritorii, alte culturi, această sete de a înghiţi mii de kilometri este alimentată astăzi de industria turistică, ale cărei strategii de convingere sunt din ce în ce mai rafinate. Întregul demers de persuadare a unui public tot mai pretenţios pare să stea sub semnul unui proverb care circula cândva în spaţiul american: „Fii sigur că-ţi alegi ruta cu grijă! Vei fi pe ea multă vreme”. Instrucţiunile de călătorie semnate de „experţii” plimbărilor îndepărtate, care învaţă ochiul cum să privească, sunt tot mai numeroase, atât în formatul clasic, cât şi în cadrul platformelor online. În ciuda popularităţii de care se bucură acum, ele constituie un tip de literatură cu o lungă tradiţie culturală.

Conferinţa Departamentului de Ştiinţe ale Comunicării din Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti îşi propune să reunească specialişti din arii profesionale diverse, care să abordeze din multiple perspective tema călătoriei şi a călătorului. Direcţiile de studiu şi de dezbatere academică vizează deopotrivă dimensiunea culturală a temei, în sincronie şi diacronie, cu reflecţii asupra finalităţii, mijloacelor, instrumentelor, agenţilor şi temelor aferente călătoriei, dar intenţionează să surprindă şi modalităţile actuale de cercetare a unui asemenea subiect, de la strategii de marketing, relaţii publice, branding şi advertising la surse de documentare şi informare de ultimă oră.

 

AXE TEMATICE

1. Dimensiuni culturale ale călătoriei

1.1. Călătoria, în arte şi patrimoniu
– Călătorii reale, fantastice, onirice, virtuale, în text şi imagine
– Scrierile de călătorie ca gen: jurnale, memorii, scrisori, ghiduri ş.a.
– Călătorii fondatoare şi traseele obiectelor
– De la cabinetele de curiozităţi la muzeele lumii
– Călătorii de cercetare: experienţa terenului etnografic şi antropologic

1.2. Călătoria: comportamente, practici, rituri şi sensibilităţi
– Transhumanţă, nomadism, peregrinare
– Pelerinaje, procesiuni, călătorii spirituale şi iniţiatice
– Experienţe ale voiajului şi tipologii ale călătorilor: hedoniştii, turiştii, intelectualii, îndrăgostiţii de exotic etc.
– Diferenţe culturale, diferenţe geografice: exotismul
– Rituri liminare, tranziţii, mutaţii culturale
– Zei, eroi, sfinţi ai călătoriei
– Călătoria ca formă a întâlnirii cu Celălalt  

1.3. Istorii ale călătoriei: cauze, scopuri, roluri, mijloace
– Călătorii temporare vs deplasări definitive
– Imaginarul profesional al călătoriei: marinari, negustori, diplomaţi, curieri, exploratori,  misionari etc.
– A te deplasa: micro-istorii culturale ale mijloacelor de transport
– Artefacte ale călătorului: echipamente (vestimentaţie, accesorii), instrumente (hărţi, compasuri,
aparate foto, video etc), suveniruri

1.4. Spaţiul călătoriei
– Spaţiul şi călătoria: drumuri pe apă, pe uscat şi prin aer
– Dificultăţile călătoriei: natura şi oamenii

1.5. PANEL TEMATIC – CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN STUDIUL IMAGINII

2. Branding, advertising, marketing şi relaţii publice 

2.1. Branding şi branduri turistice
– Călătoria spre Celălalt: branduri ale glocalizării
– Identitate, alteritate, stereotip în construcţia brandului de ţară
– „Good Country Index” – mitologii publicitare pentru proiectarea spaţiului perfect
– Brandingul locurilor: aplicaţii şi strategii de comunicare, advertising  şi relaţii publice
– Diplomaţia publică, lobby-ul naţional şi imaginea de ţară
– Made in Romania: promovarea brandurilor româneşti

2.2.  Advertising şi marketing pentru turism
– Timbre şi ilustrate –  între propagandă şi marketingul destinaţiilor
– Voiajori şi consumatori: trend-uri şi obiceiuri de consum în turism
– Marketingul călătoriei: târgurile de turism naţionale şi internaţionale
– Călătorii digitale şi marketing experienţial sau despre virtualizarea călătoriilor prin intermediul noilor
tehnologii
– Agenţii de turism şi strategii specifice de promovare
– „Consumer Journey” – tendinţe contemporane în construcţia strategiilor de promovare şi PR, cu
aplicaţii în domeniul turismului
– Piaţa internaţională / piaţa românească de turism: perspectivă comparatistă

2.3. Etică şi politică – riscuri actuale pentru industria turismului
– Risc, etică şi responsabilitate socială în domeniul turistic
– Crizele internaţionale şi turismul

3. Itinerarii prin lumea informaţiei

3.1. Bibliotecile şi călătoria informaţiei
– Biblioteca: un spaţiu al călătoriei
– Biblioteci tradiţionale vs. biblioteci virtuale
– Biblioteci-voiajoare: călătorii livreşti, itinerariile cărţilor
– Bibliotecari-călători şi aventurile lor

3.2. Călătoria şi informaţia digitală
– Surse de documentare pentru călătorii
– Tehnologii multimediale pentru călătorii
– Forme şi imagini ale călătoriei în noile media
– Marketing-ul centrelor info-documentare

3.3. Lumea muzeelor şi a arhivelor
– Organizarea memoriei materiale a călătoriei în muzee, expoziţii, arhive
– Vizitatorul în muzeu – o ţintă de marketing şi un beneficiar de informaţie
– Colecţii şi colecţionari / ctitori de muzee
– Muzeul real – muzeul virtual – muzeul itinerant

COMITET ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, UB, Director al CEREFREA
Prof. univ. dr. Liviu Papadima, Facultatea de Litere, UB, Prorector al Universităţii din Bucureşti
Prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, Director al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii, UB
Prof. univ. dr. Monica Spiridon, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Prof. univ. dr. Mihai Dinu, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI
Prof. univ. dr. Carmen Muşat, Facultatea de Litere, UB
Prof. univ. dr. Iuliana Botezan, Universitatea Complutense, Madrid
Prof. univ. dr. Ionel Enache, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Prof. univ. dr.  Adina Berciu, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
CP I dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie A. D. Xenopol al Academiei Române, Iaşi

COMITET ORGANIZATORIC
Conf. univ. dr. Cristina Popescu, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Conf. univ. dr.  Alexandra Crăciun, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Lect. univ. dr. Silvia Barutcieff, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Lect. univ. dr.  Ana Maria Teodorescu, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Asist. univ. dr. Gabriela Băran, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Asist. univ. dr. Gabriela Jurubiţă, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Asist. univ. drd. Simona Fortin, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB
Conf. univ. dr. Laura Mesina, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Litere, UB (panel CESI)

REZUMATE
Un rezumat de maximum 500 de cuvinte, însoţit de 5-7 cuvinte-cheie şi o mini-bibliografie, în format Times New Roman, caracter 12, la 1,5 rânduri. Documentul va conţine numele şi prenumele aplicantului, funcţia şi instituţia în care este încadrat.

Rezumatul şi informaţiile aferente acestuia vor fi trimise astfel:
Axa 1: Silvia Barutcieff, pe adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axa 2:  Ana Maria Teodorescu, pe adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axa 3: Cristina Popescu, pe adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. .
Panel CESI: Laura Mesina, pe adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina.

CALENDAR
Deadline pentru trimiterea rezumatelor: 1 mai 2015
Confirmarea acceptării rezumatelor: 1 iunie 2015
Trimiterea textelor integrale: 15 noiembrie 2015

Limbile conferinţei: româna, engleza şi franceza.

Taxa de participare: 50 RON (masteranzi şi doctoranzi); 100 RON (participanţi români), 30 euro (participanţi din afara ţării). În taxă vor fi incluse mesele de prânz şi pauzele de cafea din cele 2 zile ale conferinţei.

Rezumatele şi textele vor fi supuse unei analize de tipul peer review de către o parte dintre membrii comitetului ştiinţific al colocviului.

Volumul de studii rezultat în urma congresului va fi publicat la Editura Universităţii din Bucureşti (cotată în categoria B, conform standardelor CNCS), 2016. O parte dintre lucrări vor fi publicate şi în revista Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research, indexată în mai multe baze de date (ProQuest, EBSCOhost, C.E.E.O.L, RePEc, DOAJ).

 


Department of Communication Sciences,
Faculty of
Letters, University of Bucharest
International Conference of Communication Studies and Cultural Studies
23–24 October 2015

Travellers and Travels. Seeing old places, looking for new ones

To travel, travel, traveller – a word family that grasps, as Franck Michel wrote, the wanderlust, aroused by the contact with other persons, with a book or with the contemporary universe, by means of mass media. To travel is to break with the place one belongs to and to head for tempting, fascinating or, on the contrary, terrifying territories. It is a verb that projects us in the proximity of the stranger, whom we wish to discover and befriend at his/her home. 

Speaking about the nomad’s impulses, Michel Maffesoli reminds of a Zen Buddhism tradition, according to which non-belonging to a place is an imperative of self-realization. From adventuring into the wide world on one’s feet, to sitting in the saddle of a horse, from allowing oneself to be carried by litters, wagons, carriages, boats or ferries, or sitting in the comfortable train compartment or on the back seat of a car, to leaving the earth behind in a plane, all over the history travelling has helped the human being open to what is different, meet new people and mores, compare the familiarity of home with the natural and urban architecture of a somewhere else.     

Life, along this path, often proved to be challenging and quite often dangerous, while passing through the different landforms, paths, gorges or while searching for shelter at inns, guest houses or pubs and other temporary refuges. There have existed gods, heroes or saints the travellers invoked in order to be protected in their journeys, from the ancient Hermes, the one who left his cradle, to Christopher, the patron saint of travellers in the Middle Ages and, more recently, of car drivers as well.   

Unlike the medieval man, for whom travelling as a form of entertainment does not exist (Jean Verdon), for the contemporary individual this very reason is often the starting point. This irrepressible need to wander across unknown places in order to achieve peace, to clear the mind or to get acquainted to new territories, new cultures, this thirst for thousands of kilometres, is fed today by the tourism industry, whose persuasive strategies grow more and more sophisticated. The whole process meant to convince an increasingly fastidious audience seems to obey a saying once spread in the American area: ‘Make sure you choose your route carefully! You’ll be on it for a long time.’ The travelling instructions signed by the “experts” of the far-away journeys, teaching how the eye should watch, grow more and more numerous, in both conventional and on online forms. Beyond the popularity they are now enjoying, they represent a type of literature with a long cultural tradition.    
The Conference organized by the Department of Communication Sciences of the Faculty of Letters, University of Bucharest, aims at bringing together specialists in diverse areas who could approach from multiple perspectives the topic of the travelling and traveller. The academic research and debate directions target the cultural dimension of the theme, synchronically and diachronically, with reflections upon the finality, means, instruments, agents and subtopics of travelling, but they also aim to grasp the current research methodology for such a topic, from marketing strategies, public relations, branding and advertising, to the latest documentation and information sources.  

Theme axes

1. Cultural dimensions of travelling

1.1. Travelling, in arts and heritage
–  Real, fantastic, oneiric, virtual journeys, in text and image
–  Travel writings as a genre: diaries, memoirs, letters, guides, etc.
–  Founding travels and object trajectories
–  From the cabinets of curiosities to the world museums
–  Research journeys: the experience of the ethnographic and anthropological field

1.2.  Travelling: behaviours, practices, rites and sensibilities
–  Transhumance, nomadism, peregrination
–  Pilgrimages, processions, spiritual and initiatory journeys
–  Travelling experiences and typologies of travellers: hedonists, tourists, intellectuals, lovers of exoticism, etc.
– Cultural differences, geographical differences: exoticism
– Liminal rites, transitions, cultural mutations
– Gods, heroes, saints of travelling
– The journey as a form of meeting the Other

1.3. Histories of travelling: causes, purposes, roles, means
– Temporary travels vs definitive departures
– Professional imaginary of travelling: sailors, merchants, diplomats, messengers, explorers, missioners, etc.
– To move about: cultural micro-histories the means of transport
– Artefacts of the traveller: equipment (clothing, accessories), instruments (maps, compasses, photo
or video cameras, etc.), souvenirs

1.4. The space of travelling
– Space and travel: waterways, land ways and airways
– Difficulties of travelling: nature and people

1.5. Theme panel – Centre of Excellence in Image Studies (CESI)


2. Branding, advertising, marketing and public relations 

2.1. Branding and tourism brands
– Travelling towards the Other: brands of “glocalization”
– Identity, otherness, stereotype in making the country brand
– “Good Country Index” – advertising mythologies for a perfect space projection
– Place branding: communication strategies and applications, advertising and public relations
– Public diplomacy, national lobby and country image
Made in Romania: promoting Romanian brands

2.2. Tourism advertising and marketing
– Stamps and postcards – destinations between propaganda and marketing
– Travellers and consumers: consumption habits and trends in tourism
– Marketing of travels: national and international tourism fairs
– Digital travels and experiential marketing or the virtualization of travelling by means of new technologies
– Travel agencies and specific promotion strategies
– “Consumer Journey” – contemporary tendencies in the construction of promotion and PR strategies,
applied in the field of tourism
– Tourism international / domestic market: a compared perspective

2.3. Ethics and politics – current risks for the industry of tourism
– Social responsibility, risk and ethics in the field of tourism
– World crises and tourism

3. Itineraries in the world of information

3.1. Libraries and the journey of information
– The library: a space of travel
– Traditional vs virtual libraries
– Travelling libraries: book journeys and itineraries
– Travelling librarians and their adventures

3.2. Travel and digital information
– Documentation sources for travels
– Multi-media technologies for travels
– Forms and images of travel in the new media
– Marketing of information centres

3.3. The world of museums and archives
– Organization of the material memory of journeys in museums, exhibitions, archives
– Museum’s visitors – as targets for marketing and beneficiaries of information
– Collections and collectors/museum founders
– Real museum – virtual museum – itinerant museum

 

SCIENTIFIC COMMITTEE
Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, Faculty of Foreign Languages and Literatures, University of Bucharest, Director of CEREFREA
Prof. univ. dr. Liviu Papadima, Faculty of Letters, University of Bucharest, Vice-Rector of the University of Bucharest
Prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, Director of the Centre of Excellence in Image Studies, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Monica Spiridon, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Mihai Dinu, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest

SCIENTIFIC CONSULTANTS
Prof. univ. dr. Carmen Muşat, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Iuliana Botezan, Complutense University of Madrid
Prof. univ. dr. Ionel Enache, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Adina Berciu, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
CP I dr. Andi Mihalache, A. D. Xenopol History Institute of the Romanian Academy, Iaşi

ORGANIZING COMMITTEE
Conf. univ. dr. Cristina Popescu, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Conf. univ. dr. Alexandra Crăciun, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Lect. univ. dr. Silvia Barutcieff, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Lect. univ. dr. Ana Maria Teodorescu, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Asist. univ. dr. Gabriela Băran, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Asist. univ. dr. Gabriela Jurubiţă, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Asist. univ. drd. Simona Fortin, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest
Conf. univ. dr. Laura Mesina, Department of Communication Sciences, Faculty of Letters, University of Bucharest (CESI panel)

ABSTRACTS
Authors are invited to submit an abstract of no more than 500 words, accompanied by 5-7 key words and a short bibliography, in Times New Roman font, size 12 points, 1.5 line spacing. The document needs to include the author’s name, current affiliation and title.
The abstract and data are to be sent as follows:
Axis 1: Silvia Barutcieff, Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axis 2: Ana Maria Teodorescu, Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axis 3: Cristina Popescu, Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. .
CESI Panel: Laura Mesina, Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina.

CALENDAR
Deadline for abstract submission: 1 May 2015
Notification of abstract acceptance: 1 June 2015
Deadline for full paper submission: 15 November 2015

Conference languages: Romanian, English and French

Participation fee: 50 RON (Master and Doctoral students); 100 RON (Romanian participants), 30 euro (foreign participants). The fee includes lunches and coffee breaks during the conference.

Abstracts and papers will be submitted to peer review analysis by members of the scientific committee of the Conference.

The volume of the Conference proceedings will be published by Editura Universităţii din Bucureşti, in 2016. A selection of studies will be published in the “Library and Information Science Research” journal, which is indexed into several databases (ProQuest, EBSCOhost, C.E.E.O.L, RePEc, DOAJ).

 

 

Université de Bucarest, Faculté des Lettres
Département des Sciences de la Communication
Colloque international en Sciences de la Communication et Etudes culturelles
23-24 octobre 2015

Voyageurs et voyages. Ouvrir l’espace, découvrir les lieux

Voyage, voyager, voyageur – cette famille de mots peut encore surprendre. Le « désir d’ailleurs » (Franck Michel) vient du contact avec Autrui, avec un livre, ou encore, à l’âge contemporain, avec les moyens de communication de masse. Voyager, c’est quitter le lieu d’appartenance pour prendre la route vers des territoires attirants, fascinants ou, tout au contraire, terrifiants. Voyager, c’est faire face à l’étranger, chercher à l’approcher, à le découvrir chez lui, à lier d’amitié avec lui.

En parlant des impulsions du nomade, Michel Maffesoli renvoie à une tradition du bouddhisme zen selon laquelle « la non-appartenance à un lieu » est nécessaire à la réalisation de soi. Prendre la route à pied ou à cheval pour traverser le monde entier, se laisser bercer par des litières, des carrosses, des fiacres, des voiliers, des bateaux, s’asseoir dans la voiture confortable de train ou sur la banquette de l’automobile, ou s’envoler tout simplement au bord de l’avion : ce sont tout autant de manières ayant permis à l’être humain, le long de l’histoire, de se déplacer d’un endroit à l’autre et de s’ouvrir à ce qui est différent, de rencontrer ainsi des mondes inconnus, des coutumes nouvelles, et de confronter le paysage familier à l’architecture naturelle et urbaine d’un ailleurs

La vie le long de la route s’est souvent montrée provocatrice, et non moins souvent risquée, si l’on pense à la traversée des différentes formes de relief, des défilés, des voies de toutes sortes, ou à la recherche d’une demeure pour un moment de repos, auberges, tavernes, gîtes ou autres. Il y a eu des dieux, des héros, des saints invoqués pour la protection des voyageurs et de leurs voyages, de Hermès, le dieu antique ayant bondi de son berceau dès la naissance, à Christophe, le saint protecteur des voyageurs au Moyen-âge, et plus récemment, des automobilistes.

A la différence de l’homme médiéval qui ne connaît pas le voyage comme loisir (Jean Verdon), l’individu contemporain s’engage souvent à prendre la route pour se divertir. Ce besoin irrépressible d’errer dans des lieux inconnus pour retrouver le calme, apaiser l’esprit ou découvrir d’autres territoires et cultures, cette soif d’avaler des milliers de kilomètres pour répondre à l’incessant « désir d’ailleurs » est aujourd’hui entretenue par toute une industrie touristique dont les stratégies de persuasion sont de plus en plus élaborées. Le principe même de persuasion d’un public lui aussi de plus en plus exigeant semble trouver appui en un mot d’esprit qui circulait autrefois dans l’espace américain : « Choisis avec soin la route que tu vas prendre, car elle peut te mener au meilleur, mais aussi au pire ». Les consignes de voyage que donnent les « experts » des voyages lointains, et qui apprennent l’œil à regarder, se sont multipliées à leur tour, en format classique comme en format électronique. Pourtant, malgré la popularité dont elles jouissent à présent, elles représentent un type de littérature ayant une longue tradition culturelle qu’il conviendra d’interroger et de soumettre à l’analyse critique.

Le colloque du Département des Sciences de la Communication de la Faculté des Lettres de l’Université de Bucarest se propose de réunir des spécialistes venant des domaines professionnels divers, abordant la question du voyage et du voyageur sous perspectives multi et transdisciplinaires. Les approches et les débats académiques visent à la fois la dimension culturelle de la question, en synchronie et en diachronie, les réflexions sur la finalité, les moyens, les instruments, les agences et les aspects concernant le voyage, mais s’intéressent également aux modalités actuelles d’aborder un tel sujet, allant des stratégies de marketing, relations publiques, image de marque (branding) et publicité (advertising) aux sources de documentation et d’information de date récente.

Axes thématiques

1. Aspects culturelles du voyage

1.1. Le voyage dans les arts et le patrimoine
– Voyages réels, fantastiques, oniriques, virtuels, dans les textes et les images
– Les écrits de voyage : journaux, mémoires, lettres, guides, etc.
– Voyages fondateurs et circulation des objets
– Des cabinets de curiosités aux musées du monde
– Voyages de recherche : l’expérience sur le terrain ethnographique et anthropologique

1.2. Le voyage : attitudes, pratiques, rites, sensibilités
– Transhumance, nomadisme, migration, errance
– Pèlerinages, processions, voyages spirituels et initiatiques
– Expériences du voyage et typologies des voyageurs : hédonistes, touristes, intellectuels, amoureux Â
de l’exotique, etc.
– Différences culturelles, différences géographiques : l’exotisme
– Rites liminaires, transitions, mutations culturelles
– Dieux, héros, saints du voyage
– Le voyage comme forme de rencontre avec Autrui

1.3. Histoires du voyage : causes, buts, rôles, moyens
– Voyages temporaires vs. déplacements définitifs
– L’imaginaire professionnel du voyage : marins, commerçants, diplomates, courriers, explorateurs,
missionnaires, etc.
– Se déplacer : micro-histoires culturelles des moyens de transport
– Artefacts du voyageur : équipements (vêtements, accessoires), instruments (cartes, compas,    
appareils  photo, vidéo, etc.), souvenirs

1.4. L’espace du voyage
– L’espace et le voyage : routes et transports par l’eau, par terre, par l’air
– Difficultés du voyage : la nature et les hommes

1.5. SECTION THEMATIQUE – CENTRE D’EXCELLENCE DANS L’ETUDE DE L’IMAGE

2. Image de marque (branding), publicité (advertising), marketing et relations publiques 

2.1. Image de marque et marques touristiques
– Le voyage vers Autrui : marques de la « glocalisation »
– Identité, altérité, stéréotype dans la construction de l’image d’un pays
– « Good Country Index » – mythologies publicitaires projetant l’espace idéal
– L’image des lieux : applications et stratégies de communication, publicité et relations publiques
– La diplomatie publique, lobby national et l’image de pays
Made in Romania : promouvoir l’image de la Roumanie

2.2. Marques et marketing pour le tourisme
– Timbres et cartes postales – entre la propagande et le marketing des destinations
– Voyageurs et consommateurs : tendances et habitudes de consommation dans le tourisme
– Le marketing du voyage : les salons nationaux et internationaux de tourisme
– Les voyages digitaux et le marketing expérimental ou rendre les voyages virtuels par l’intermède
des nouvelles technologies
– Agences de tourisme et stratégies spécifiques de publicité
– « Consumer Journey » – tendances contemporaines dans la construction des stratégies de publicité
et PR, avec des applications dans le domaine du tourisme
– Le marché international/ le marché roumain de tourisme : perspectives comparées

2.3. Ethique et politique – les risques actuels pour l’industrie du tourisme
– Risque, éthique et responsabilité sociale dans le domaine du tourisme
– Les crises internationales et le tourisme

 

3. Itinéraires dans le monde de l’information

3.1. Bibliothèques et voyage de l’information
– La bibliothèque comme espace du voyage
– Bibliothèques traditionnelles vs. bibliothèques virtuelles
– Bibliothèques voyageuses : voyages livresques, itinéraires des livres
– Bibliothécaires-voyageurs et leurs aventures

3.2. Le voyage et l’information digitale
– Sources de documentation pour les voyages
– Technologies multimédia pour les voyages
– Formes et images du voyage dans les nouveaux média
– Le marketing des centres d’information et de documentation

3.3. Le monde des musées et des archives
– Organisation de la mémoire matérielle du voyage dans les musées, les expositions, les archives
– Le voyageur dans le musée – cible de marketing et bénéficiaire d’information
– Collections et collectionneurs/ fondateurs de musées 
– Musée réel – musée virtuel – musée itinérant

COMITE SCIENTIFIQUE
Ioan Pânzaru, Professeur des Universités, Faculté de Langues et Littératures Etrangères, Université de Bucarest, Directeur du CEREFREA
Liviu Papadima, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Vice-Recteur de l’Université de Bucarest
Sorin Alexandrescu, Professeur des Universités, Directeur du Centre d’excellence dans l’étude de l’image (CESI), Université de Bucarest
Monica Spiridon, Professeur des Universités, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Mihai Dinu, Professeur des Universités, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest

CONSULTANTS SCIENTIFIQUES
Carmen Muşat, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Iuliana Botezan, Professeur des Universités, Université Complutense de Madrid
Ionel Enache, Professeur des Universités, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Adina Berciu, Professeur des Universités, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Andi Mihalache, Chercheur Principal I, L’Institut d’Histoire A. D. Xenopol de l’Académie Roumaine, Iassy
COMITE D’ORGANISATION
Cristina Popescu, Maître de Conférence, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Alexandra Crăciun, Maître de Conférence, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Silvia Barutcieff, Chargée de Cours, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Cristina Bogdan, Chargée de Cours, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Ana Maria Teodorescu, Chargée de Cours, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Gabriela Băran, Assistante dr., Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Gabriela Jurubiţă,  Assistante dr., Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Simona Fortin, Assistante dr., Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Laura Mesina, Maître de Conférence, Département des Sciences de la Communication, Faculté des Lettres, Université de Bucarest (section thématique CESI)

RESUMES
Pour les personnes intéressées, un résumé de 500 mots maximum, accompagné de 5-7 mots clé et une brève note biobibliographique indiquant nom, prénom, statut et affiliation institutionnelle (rédigé en format Word, Times New Roman, taille 12, interligne 1,5) sont à envoyer avant le 1 mai 2015 selon l’axe thématique abordée, comme il suit :

Axe 1 : Silvia Barutcieff : Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axe 2 :  Ana Maria Teodorescu : Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Axe 3 : Cristina Popescu : Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. ;
Section thématique CESI : Laura Mesina : Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. .

CALENDRIER
Date limite de réception des résumés : 1 mai 2015.
Confirmation des propositions retenues : 1 juin 2015.
Les versions définitives des textes des communications sont attendues pour la date de 15 novembre 2015 en vue de la publication en volume.
Les résumés et les textes seront examinés par un comité de sélection (peer review) constitué des membres du comité scientifique du colloque.
Les actes du colloque seront publiés en 2016 aux Presses de l’Université de Bucarest. Une sélection d’études sera publiée dans la revue Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research, incluse dans plusieurs bases de données (ProQuest, EBSCOhost, C.E.E.O.L, RePEc, DOAJ).

Le colloque se déroulera en trois langues : roumain, anglais et français.

Frais de participation : 50 RON (étudiants en master et en doctorat), 100 RON (participants roumains), 30 euros (participants étrangers). Les frais couvrent les déjeuner et les pauses café pendant les deux jours du colloque


HPS.ro: Web Design | Papetarie | HPS.ro: Optimizare Site